Statea in patul ei imens, inconjurata de perini de toate formele si culorile posibile, acoperita pana la brau cu plapuma ei imbracata in catifea, cu o carte buna in mana acompaniata de o ceasca imensa cu ceai fierbinte.Ce'si putea dori mai mult de atat?Totul era minunat de perfect.Ba nu era ... ii lipsea el, in acel moment se ura pur si simplu.De ce a trebuit sa'si aduca aminte? De ce tocmai acum cand aproape ca uitase ca era departe? Incerca sa uite acest gand, insa chipul lui nu o lasa.Era el ... tot el ... acelasi el, cu ochii lui caprui si patrunzatori ce o indemnau sa'i priveasca fara incetare, cu zambetul cald, molipsitor, cu gesturile tandre, delicate ce dezvaluiau latura lui sensibila. Era atat de irezistibil incat dorea sa'l scoata din amintiri pentru a'l tine din nou in brate, pentru a'i zambi, pentru a'l saruta din nou si din nou.Insa acest lucru nu era posibil ... era departe, iar ea credea ca nu mai rezista despartita de el.Dorea sa i'a primul bilet de avion si sa zboare la New York acolo unde se afla el.
-Rabdare, isi spuse ea.Rezista inca putin ... mai doua zile, nu e asa mult.
Nu e asa mult? Se gandea mai apoi ... fara persoana iubita, acele zile pareau infinite.Cum putea rezista inca doua zile fara sa'i simta prezenta, fara sa'l imbratiseze?Isi amintea de toate momentele frumoase petrecute impreuna si nu erau deloc putine; dar dintr'o data i'a revenit in minte momentul in care acesta a instiintat'o ca pleaca.Vestea aceea a surprins'o, nu era pregatita din punct de vedere emotional, psihic ... din orice punct de vedere ... nu era pregatita.Evident ca acesta a incercat sa o convinga sa aiba din nou incredere in el.A fost dragut, a tinut'o in brate si i'a zambit cum numai el stie.I'a jurat ca va fi cuminte, ca se va gandi la ea in fiecare secunda, ca o va suna in fiecare zi sa'i auda vocea.Iar in final i'a cerut sa aiba incredere, deoarece el o iubeste doar pe ea, amanunt care i'a zdrobit din nou inima.Chiar cu cateva secunde inainte ca lacrimile sa'i inunde privirea, zgomotul soneriei a trezit'o la realitate.
-Ciudat, isi spuse ea.Nu astept pe nimeni.
Nu se simtea capabila sa discute cu nimeni, si'ar fi dorit sa nu deschida usa, insa zgomotul facut de sonerie nu o lasa sa'si continue sirul amintirilor.
Nu reusea sa scoata nici un sunet, defapt nici nu intentiona.Pur si simplu isi cufunda ochii in tabloul pe care i'l oferea musafirul ei si pentru o singura clipa, lumea intreaga cu toate complicatiile ei obositoare se risipi in vant.Privea hipnotizata catre, usa cand o voce calda primitoare a trezit'o.
-Buna, dragostea mea.
-Rabdare, isi spuse ea.Rezista inca putin ... mai doua zile, nu e asa mult.
Nu e asa mult? Se gandea mai apoi ... fara persoana iubita, acele zile pareau infinite.Cum putea rezista inca doua zile fara sa'i simta prezenta, fara sa'l imbratiseze?Isi amintea de toate momentele frumoase petrecute impreuna si nu erau deloc putine; dar dintr'o data i'a revenit in minte momentul in care acesta a instiintat'o ca pleaca.Vestea aceea a surprins'o, nu era pregatita din punct de vedere emotional, psihic ... din orice punct de vedere ... nu era pregatita.Evident ca acesta a incercat sa o convinga sa aiba din nou incredere in el.A fost dragut, a tinut'o in brate si i'a zambit cum numai el stie.I'a jurat ca va fi cuminte, ca se va gandi la ea in fiecare secunda, ca o va suna in fiecare zi sa'i auda vocea.Iar in final i'a cerut sa aiba incredere, deoarece el o iubeste doar pe ea, amanunt care i'a zdrobit din nou inima.Chiar cu cateva secunde inainte ca lacrimile sa'i inunde privirea, zgomotul soneriei a trezit'o la realitate.
-Ciudat, isi spuse ea.Nu astept pe nimeni.
Nu se simtea capabila sa discute cu nimeni, si'ar fi dorit sa nu deschida usa, insa zgomotul facut de sonerie nu o lasa sa'si continue sirul amintirilor.
Nu reusea sa scoata nici un sunet, defapt nici nu intentiona.Pur si simplu isi cufunda ochii in tabloul pe care i'l oferea musafirul ei si pentru o singura clipa, lumea intreaga cu toate complicatiile ei obositoare se risipi in vant.Privea hipnotizata catre, usa cand o voce calda primitoare a trezit'o.
-Buna, dragostea mea.
...Va urma...
