Unfinised story part 3

Cum putea sa plece asa, pur si simplu, I’a lasat un bilet prin care ii explica in mare parte motivul plecarii, insa nu era suficient pentru ea, trebuia sa auda, sa’l auda spunand ca munca e mai importanta decat ea. Macar atat merita, sa’i spuna adevarul in fata … dar se pare ca nu a avut curaj.

Dupa doua zile inca mai spera sa fie doar un vis, un vis urat din care in cele din urma sa se trezeasca. “De ce a plecat atat de brusc? Nu ma pot resemna … nu pot sa cred ca l’am pierdut. El era viata mea, acum am ramas pustie, singura, izolata intr’un colt de lume unde nimeni nu patrunde. Am avut totul iar acum nu mai am nimic. Intr’o secunda am pierdut totul, l’am pierdut, acum ce se va intampla cu viata mea? Cum pot merge mai departe asa? Cum imi pot continua viata daca el nu mai este langa mine?”

Cel mai bine pentru ea era sa’si ocupe mintea cu altceva. O carte buna ar putea sa o faca sa uite pentru cateva clipe ce s’a intamplat. Insa acum nu avea nici un chief sa citeasca, sa'si piarda vremea, sa existe pur si simplu. Tot ce dorea era ca el sa se intoarca, dar acest lucru nu era posibil. Macar de ii raspundea la milioanele de telefoane pe care I le’a dat asa putea sa se descarce, sa’I spuna tot ce avea pe suflet, stia ca acest lucru o va elibera, insa el nu raspundea. Nu avea nici macar o adresa unde sa’i trimita o scrisoare, nimic, nici o informatie despre el, despre viata lui, despre noul sau loc de munca, absolut nimic. Oare el nu se gandea la suferinta ei? Cum putea spune ca asa era mai bine pentru ea, pentru amandoi? Poate era mai bine pentru el, insa pentru ea sigur nu era. Trebuia sa gaseasca o cale prin care sa se elibereze. “O scrisoare ar fi perfecta, indifferent daca el nu o va citi niciodata”. Cauta un pix si o hartie pe care sa isi aseze gandurile, si incepu’se sa scrie.

“Draga Jake,

Este posibil ca aceasta scrisoare sa nu ajunga niciodata prin mainile tale, sa nu fie citita de tine niciodata, insa eu simt nevoia de a ma exteriorize. Nu mai pot tine in mine aceasta durere, nu mai pot rezista asa, izolata, pustie. Inca nu ma pot resemna ca te’am pierdut, insa va veni si ziua aceea. Am avut incredere in tine, ti’am spus mereu ca si tu poti avea, acum imi dau seama ca tu nu ‘ai ascultat. De ce nu mi’ai spus despre oferta de muca? Eu te iubesc si as fi mers cu tine oriunde, doar sti asta. Tu esti totul pentru mine, acum ce sa fac? Ce sa fac cu viata mea? Nu exist fara tine.

Eu te iubesc cum n’am mai iubit pe nimeni, pentru tine as fi in stare sa’mi ofer viata, dar se pare ca acest lucru nu e suficient pentru tine, cu prima ocazie m’ai dat uitarii, m’ai alungat din viata ta. Imi pare rau, dar nu am mai mult de oferit, ti’am dat tot ce aveam mai bun si nu regret nimic. Am incercat mereu sa te inteleg, am sperat ca intr’o zi vei realize ca exista lucruri mult mai importante decat munca … se pare ca pentru tine nu e asa. De ce te’ai mai intors daca oricum nu ai avut curajul sa imi spui? De ce m’ai lasat sa te sarut din nou daca stiai ca urma sa pleci? De ce te’ai jucat asa cu mine? Chiar nu iti pasa de sentimentele mele? Chiar nu iti pasa de mine deloc?

Dar stai linistit, viata mea continua indiferent daca am lasat ceva in urma, indiferent daca am pierdut pe drum ceva important, timpul nu se opreste in loc pentru suferinta mea si va trebui sa ma obisnuiesc cu asta, cu faptul ca te’am pierdut. Ai spus ca asa e cel mai bine pentru amandoi, sper doar ca pe viitor sa nu regret de alegerea pe care ai facut’o.

Nu asa se termina toate povestile de dragoste? Unul pleaca iar celalalt ramane prins in trecut, in  amintiri, blocat intr’o iluzie pe care o numeste "poveste de iubire". Tu ai ales sa fi cel care pleaca, iar eu inevitabil a trebuit sa fiu aceea care trebuie sa traiasca prinsa in trecut, ingropata in amintiri.

Va trebui sa ma resemnez si sa’mi continui viata, sau ce a mai ramas din ea. Se pare ca nu exista sfarsit fericit in lumea reala, sunt doar povesti care te fac sa speri, sa crezi, sa visezi pentru ca in cele din urma sa fi dezamagit, sa’ti dai seama ca a fost doar o iluzie, un act de magie care se termina mult prea repede si trebuie sa revi in lumea aceasta cruda, nemiloasa.

Imi pare rau ca s’a terminat asa, dar nu mai am ce face, tot ce pot spera e sa pot trece peste aceasta dezamagire si sa’mi continui viata.”