Story

Ar fi cazul sa mai postez si eu ceva pe blog … asa ca m’am gandit ca poate aceasta poveste v’ar putea interesa :D 

Ps : E mai interesanta daca ascultati aceasta melodie in timp ce cititi :x

…

 
         (Story) 

Privirea ei se pierde in zare … priveste dincolo de aparente … priveste in amintiri … amintiri frumoase petrecute alaturi de  El …

El … cat de mult avea nevoie de El … daca ar fi stiut si El, daca i’ar fi simtit si El lipsa, daca avea si El nevoie de ea … totul ar fi fost diferit intre ei …

Cat de mult isi dorea ca El sa’i spuna ca o adora, ardea de nerabdare sa stie ca si El doreste sa o vada, cat de mult si’ar dori sa’i zambeasca mereu …

 Simtea cum inima’i bate din ce in ce mai tare pe masura ce El se apropia de ea, simtea ca pluteste cand El zambea … totul era perfect in preajma lui, uita de griji si de probleme privindu’l razand.

Il privea fara incetare ori de cate ori avea ocazia, ii zambea mereu … in toate orele gandul ei era alaturi de El, astepta cu nerabdare pauzele pentru a’l vedea chiar si de la distanta …  se simtea implinita ori de cate ori petreceau cat de putin timp impreuna … Il iubea in secret, nimeni nu stia despre iubirea ei pentru El, absolut nimeni … si’ar fi dorit sa fie suficient de curajoasa incat sa ‘i spune ce simte pentru el.

De cate ori se gandea ca azi este ziua, azi El va afla despre dragostea ce i’o poarta … dar cand era in preajma lui curajul disparea ca prin minune … isi dorea sa’i spuna, dar ii era teama  de reactia lui, nu putea suporta un refuz … nu ar fi rezistat daca ar fi fost respinsa, ii era teama ca nu’l va mai vedea, ca o va evita … si astfel dragostea ei pentru El ramanea ascunsa … astfel treceau zilele una dupa alta si ea inca nu avea curajul sa’i marturiseasca cea ce simte pentru EL.

Mereu se gandea de ce El??

De ce a trebuit sa fie El alesul??
De ce se bucura de fiecare data cand primea un zambet de la El??

De ce ziua ei era mai buna dupa ce El isi facea prezenta??

De ce??Multe intrebari fara raspuns … ar fi vrut sa le stie raspunsurile, dar nu le stia, si le cauta mereu.

Se gandea de ce simtea asta pentru El??

Si mai ales … oare El ce simtea pentru ea??Acest lucru o speria … ce simtea El pentru ea?? Daca nu simtea nimic pentru ea??Daca o privea ca pe o simpla prietena??Daca El nu o iubea??

…

 Si’ar fi dorit sa fie intr’o poveste cu “Happy End” unde cei doi traiau fericiti pana la adanci batraneti … dar nu era asa, traia intr’o lumea prea cruda pentru ea …

Povestea ei nu avea un final fericit, defapt nici final nu avea … ea inca astepta sa dobandeasca acel curaj de care avea nevoie pentru a’i marturisii dragostea ce i’o poarta … si El … El isi continua viata fara a’si da seama de sentimentele ei …

…Si acesta este finalul povestirii fara final …  

Something changed ... but what??

Intr’adevar ceva s’a schimbat … dar ce??

Totul pare diferit si totusi , nimic schimbat.

Acelasi drum tacut spre scoala … cand umorul nu s’a trezit inca la viata … aceleasi rasete inocente in pauza … aceleasi ore oarecum plictisitoare … sau chiar plictisitoare cum ar fi ora de germana ;)) … drumul catre casa mereu acelasi … un drum in care analizam ziua de scoala…

Totul pare neschimbat insa am impresia ca ceva mi’a scapat … ceva important ... dar ce??

Orice ar fi, nu reusesc sa’mi dau seama despre ce e vorba .

Aceasta este o enigma careia pana in ziua de azi nu i’am gasit rezolvare …

Dar daca totul este la fel … de ce ma simt diferit???De ce starea mea de spirit s’a schimbat?

Imi  e dor de ceva, ii simt lipsa cuiva  imi fac griji pentru cineva anume … simt ca imi lipseste ceva sau cineva … imi e dor de acele clipe … imi e dor de clipele petrecute cu el … imi e dor de zambetul lui fara perechie … de privirea lui gingasa …  imi aduc aminte cu drag de momentele petrecute impreuna … acele momente pe care acum le privesc din trecut … acele momente pe care atunci nu am stiut sa le apreciez … acum as da orice ca ele sa se repete.Ce n’as da sa fie din nou in prezenta mea … as vrea sa vorbim din nou de toate lucrurile posibile si imposibile.

As vrea … dar nu e posibil …

Acum imi dau seama ce s’a schimbat … s’a schimbat totul … acum nu mai stiu cum e sa astept cu nerabdare sa ma intalnesc cu el si cu gasca noastra … acum nu mai stiu cum e cand ma privea in ochi si imi zambea …

Acum realizez ce s’a schimbat … s’au schimbat multe, chiar prea multe.

Mi’as dori sa revin si sa retraiesc  acele momente … sa’i vad din nou privirea aceea fermecatoare … mie dor de momentele in care ne zambeam reciproc … mie dor de tot ce odata ne’a legat  si mi’as dori sa ma pot intoarce in timp si sa pot sa’i spun ceea ce gandesc … ceea ce la momentul potrivit nu am avut curajul sa’i spun … ceea ce trebuia sa afle.

Totul ar fi diferit daca …

“Daca” … acesta a fost singurul lucru care m’a impiedicat sa’i spun adevarul … sa’i spun ceea ce simt, acum insa … e tarziu. 

Mult prea tarziu pentru a schimba ceva … mult prea tarziu pentru a schimba destinul … timpul a trecut in defavoarea mea …

Acum tot ce am sunt amintiri … atat.
Asta e tot ce ma mai leaga de acele zile ... amintiri pe care cu greu le voi uita …

As vrea sa'ti vad din nou zambetul ...

As vrea sa te privesc din nou in ochi ... 

As vrea sa ne petrecem timpul impreuna... dar acum e prea tarziu ...ceva s'a schimbat ...

Happiness

Ce este fericirea??

Fericirea este un episod trecator in marea drama a durerii, isi are originea in suferinta si oricat de mult am dori sa traim numai in fericire, este absolut imposibil, intrucat fara suferinta, fericirea niciodata nu’si va arata miraculosul spectru.

Fericirea nu se atinge, dar in cautarea ei merita sa alergi toata viata.

 Cele mai frumoase lucruri in lume nu se pot vedea sau atinge, ele se simt in adancul inimii.

Fericirea este gaura chieii prin care tragi cu ochiul la ceea ce numai visul poate atinge … la fericirea absoluta.

Cand o usa a fericirii se inchide, o alta se deschide … dar deseori ne uitam atat de mult la usa inchisa incat nu o mai vedem pe cea care s’a deschis pentru noi … astfel putem rata marea sansa pe care viata ne’o ofera.

Fericirea … un sentiment atat de pur de frumos si de inocent …  atat de gingas.

Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful unui munte, fara sa stie ca adevarata fericire este în felul în care urci pantele abrupte spre varf.

Am invatat ca fericirea nu va aparea daca de fiecare data cand soseste dai cu piciorul in ea.

Am invatat ca oricat de mult doare, fericirea nu poate trai fara suferinta.

 Am invatat ca nu avem dreptul de a consuma fericire fara a o produce.

Am invatat ca fericirea este un parfum pe care nu îl poti pulveriza pe oricine fara sa ajunga la tine.

Am invatat ca fericirea este acea stare a constiintei  generata de realizarea propriilor valori.

Am invatat ca fericirea este un etern  santier în lucru.

Si de asemenea am invatat ca fericirea este un fluture, care, atunci cand este urmarit, este întotdeauna la un pas de a fi prins, dar daca stai linistit, se poate aseza pe tine…

Travel

…Stau pe bancheta si ma uit pe fereastra … o priveliste oarecum interesanta, spun oarecum pentru ca easte cam aceasi … o sosea, doua trei masini, cativa copaci , si cam atat.

…In tren nu se afla prea multa lume, insa destul de multa pentru a ma deranja … cum a facut soarta in asa fel  incat, fiind atat de multe locuri libere, un grup de 6 oameni mai in varsta s’a gandit:”ce ar fi sa ne asezam aici?” … culmea , un nene s’a asezat chiar langa mine, pe bancheta :-j [am impresia ca trage cu ochiul in caietul meu … bine ar fi, poate asa citeste si se simte stanjenit si se muta altundeva]

Schimband subiectul, deja am fost data disparuta de colega mea ;)) se mirase ca nu am ajuns inca, avand in vedere ca este 8:10 :D.Se pare ca a ramas azi fara compania mea, atat la scoala cat si la revista … nu e nici o problema, se poate obisnui cu idea:-“[defapt nici nu are de ales ;))]

De cand nu am mai calatorit cu trenul am si uitat cat de plictisitor poate fi drumul, mai ales ca atat eu cat si sora mea suntem prea adormite iar cheful nostru de ras inca nu s’a trezit din somnul sau de frumusete.

Imi pierd sirul ideilor din cauza “vecinilor” din stanga care au inceput sa joace carti si sa faca galagie … dupa cum spuneam mai devreme …[ cred ca persoana care s’a asezat adineauri cu mine pe banca a citit din caiet si astfel s’a simtit stanjenit si a plecat ;))]

Intorc privirea catre fereastra , se pare ca s’a oprit trenul in statie si singurul lucru interesant pe care il zaresc este joaca a doi catelusi jucausi care in ciuda frigului zburda fericiti si alearga catre toate persoanele care coboara din tren, avand in vedere cat de putini sunt, treaba lor nu e foarte grea …

Pe langa sunetele ce le scot “vecinii” si trenul [care ulterior si’a continuat traseul] se aude putina muzica pe care o asculta sora  mea in casti … va imaginati ca nici ea nu vrea sa mai auda “prietenii” nostrii dinstanga.

Parca am fi la cazino … nu spun ca ma deranjeaza ca joaca, dar nu cred ca s’ar supara nimeni daca ar da volumul putin mai incet, ar fi chiar perfect.

Aceasi plictiseala, acelasi peisaj, pana vom cobora din tren nu cred ca vom avea parte de ceva nou, sper insa ca “vecinii” sa se potoleasca … totusi e bine ca nu s’au asezat langa noi doua piti :)) atunci chiar ca mi se parea acest drum fara sfarsit, dar inca mai este timp :)).

…

La capitolul acesta am avut parte de noroc, nu s’a mai asezat nimeni langa noi si am ajuns cu bine la destinatie :D

Acum urmeaza drumul catre casa :D, insa de data aceasta avem parte de “vecini” mai calmi, inafara de tipul nervos din drapta care butoneaza leptopul ca disperatu’ .

A mai trecut inca o zi, acum ma pun sa dorm pentru ca sunt foarte obosita, am avut inspirata idee de a’mi lua cizmele cu toc … si avand in vedere ca toata ziua am mers … acum ma plcang de picioare …

So …

:|

...Stau plictisita si pe fundal aud glasul profesorului care vorbeste de aproximativ 30 de minute in continu fara a intelege macar o vorba din cele spuse ...
Gandul imi zboara departe ... sunt prezenta in clasa doar fizic ... restul din mine pluteste in nestire catre infinit ...
Ma uit in continu la ceas si secundele trec mai greu decat minutele ... minutele par ore ... iar ora se aseamana cu un drum fara sfarsit ...
Incep sa'mi pierd rabdarea si sa ma foiesc ... parca timpul s'a oprit in loc tocmai in aceasta ora ... simt ca ma aflu aici de mult prea mult timp ...
Ma simt prizoniera in timp ... de ce a trebuit sa se opreasca timpul tacmai acum ... tocmai aici???
Inca 20 de minute de infern ... 20de minute lungi ... un calvar ...Tocmai mi'am dat seama ca incep sa aiuresc ... sa exagerez si decid ca ar fi mai bine sa ma calmez ...
Vocea apasatoare a profesorului ma face sa'mi pierd sirul gandurilor ... se pare ca a realizat ca ma aflu in paralel cu cea ce spune ... urmeaza discursul lung si plictisitor pe care nici macar nu l'am ascultat ... ma uitam uluita catre profesor uimita de cat de mult poate sa vorbeasca ... oare el nu s'a plictisit??? ... oare chiar nu vede ca discursul lui "imi intra pe o ureche si imi iasa pe cealalta"...???
Continui sa'mi delectrez privirea cu imaginea profesorului ... o imagine nu foarte interesanta pot spune ...
In sfarsit ... si'a terminat discursul pe care eu l'am catalogat "fara sfarsit" ... ma bucur ca nu i'a venit stralucita idee de a ma scoate la tabla ...
...Nu pot sa cred ceea ce aud ...
Sunt uimita de acel sunet ... un sunet atat de asteptat ... atat de dorit ...
Asa este ... aud sunetul clopotelului ce imi reda zambetul ... acel zambet pierdut o data cu inceperea orei ...
A luat sfarsit calvarul ... acum ma pot bucura din plin de tema la mate:)) pe care nu am avut "timp" sa o fac acasa ... :-"
Asa ca ... pentru moment v'am parasit ... se apre ca inca nu mi'am revenit dupa aceasta ora ... sau poate ca de vina e si vremea ... in fine ... acum nu caut vinovati ...

Ne mai "auzim" ;))

STOP!!

Traiesti zi de zi stresat ca maine ai un examen important si nu stii daca il vei lua??
Traiesti cu frica zilei de maine ... o zi in care s'ar putea sa nu ai ce da copiilor tau de mancare??
Traiesti inspaimantat ca mai ai cateva zile de trait???
Esti stresat mai mereu ca nu ai suficient timp pentru tine??
Iti faci grija ca ai la dispozitie doar 2 minute pentru a scrie rezumatul unui roman de 200 de pagini??
Esti chinuit de faptul ca ai 30 de ani si inca nu ia o familie???
Ei bine ar fi cazul sa spui cat poti de tare STOP!!!
Opriţi ceasurile!!!  
Ce rost are să ne numărăm paşii spre moarte??
Fără vârstă, viaţa pare mai lungă ...
Nu te mai agita atât, lucrurile cele mai bune se petrec atunci când le astepti mai putin ...
Coboara din trenul stresului si ia o gura mare de aer ... vezi floarea de langa tine care tocmai a inflorit ...
Priveste cum soarele iti mangaie fin obrazul
Priveste fluturii ce zboara jucasi pe cer ...
Traieste viata ca si cum azi ar fii ultima zi ...
Macar pentru o zi aduti aminte de zilele copilariei ...
Macar pentru o clipa zambeste celui de langa tine ... sar putea ca el sa fie mai trist decat esti tu.
Incearca sa culegi cele mai frumoase amintiri ... si tine minte toate detaliile ce fac viata mai frumoasa ...
Si nu uita ...
Viata nu este ce ai trait, ci ce îti amintesti ca ai trait si cum ti-o amintesti pentru a o povesti...  

Waiting for the perfect man

Hmm ... barbatul perfect ...
Oara exista asa ceva ... sau mai bine spus cum ar trebui sa fie daca ar exista ...
O persoana care sa iti ofere totul pe tava??
Care sa nu te supera nici o data??
Sa fie intr'u totul de acord cu tine??
Sa traiasca numai pentru tine??
Sa stie ce gandesti??
Sa fie mereu aproape de tine??
Sa nu te scape din ochi nici macar o secunda???
Sa te sune de cel putin 3 ori pe zii???
...
Ei bine ... afla ca asa ceva nu exista ... si daca astepti sa soseasca Fat Frumos calare pe un cal alb si cu un sarut sa te trezeasca la viata ...
poti astepta mult si bine ... pentru ca oricat ai dori tu ... nu va sosi
... nici inr'o mie de ani ...
Barbatul perfect este diferit pentru fiecare fata ...
Poate anumite fete vor sa aiba un corp de invidiat ...
Unele isi doresc sa aiba un zambet de invidiat si un   comportament ca la carte.
Exista si fete care se uita la portofel ...
Deci de acea nu exista barbatul perfect ... pentru ca si femeile sunt diferite
... au asteptari diferite de la viata ... de la dragoste ...
Gandesc diferit si mai ales ... se comporta diferit ...
Barbatul perfect este acel barbat pe care il iubesti nu pentru ca nu ii vezi defectele ... ci pentru ca iti sunt dragi ...