Ramasite de dragoste

… asta e  tot ce a mai ramas din dragostea lor … franturi, ramasite, amintiri.

Cele mai frumoase momente din viata ei erau alaturi de el … dar acum totul se terminase … nu a mai ramas abolut nimic din acea magie … iubirea dintre ei a disparut ca prin minune… ca si cum niciodata nu a fost …

Nu se mai trezea bucuroasa ca el a aparut din nou in visul ei strangand’o in brate si jurandu’i iubire … nu se mai grabea sa fie prima persoana pe care el o aude in fiecare zi … nu mai astepta cu nerabdare ca orele sa se sfarseaca pentru a’l intalni pe el … nu mai ardea de nerabdare sa’l priveasca din nou in ochi si sa’i zambeasca … nu se mai bucura de fiecare secunda petrecuta alaturi de el … totul era acum doar o amintire, amintirea a doi copii ce se iubeau …

Dar ce s’a intamplat intre ei????

De ce s’a terminat dragostea lor, acea dragoste care parea infinita???

Cum s’au putut schimba lucrurile intr’o astfel de masura??

De ce au mai ramas doar ramasite de dragoste?

Acestea sunt intrebarile pe care zi de zi, ora de ora si le punea ea … se gandea mereu de ce s’a sfarsit totul atat de brusc cand ea avea impresia ca abea incepuse??De ce??Gresise ea cu ceva??Oare ea era de vina???

Langa el se simtea protejata, era fericita … credea ca nimeni si nimic nu ii vor desparti, credea ca fericirea lor va dura o vesnicie … si totusi, inevitabilul s’a produs … dar cum s’a intamplat??sau mai bine spus ce s’a intamplat??Sau, de ce s’a intamplat?!?!?

Brusc, totul intre ei s’a schimbat  … s’a produs o ruptura … magia dintre ei a disparut … ca si cum spatiu dintre cei doi s’a transformat intr’o prapastie pe care, oricat s’ar stradui nu ar putea sa o traverseze … cu fiecare zi ce trecea prapastia dintre ei devenea din ce in ce mai mare … cu fiecare zi, dragostea lor se stingea … dar ea pur si simplu nu intelegea de ce …

Cat de mult si’ar fi dorit sa’i poata citi gandurile, sa afle ce gandeste … sa afle de ce a facut ca prapastia dintre ei sa se adanceasca atat de tare … de ce dragostea lui pentru ea a disparut … dar nu, nu putea sa’i citeasca gandurile, oricat de mult si’ar fi dorit … tot ce putea sa faca era, sa incerce sa traiasca asa … dar viata fara el era precum ziua fara soare … avea nevoie de el la fel de mult precum are o floare de apa …ei erau facuti sa traiasca unul langa celalalt … erau doua jumatati ce impreuna formau un intreg … 

Lumea ei se transformase din roz in gri … nu putea accepta realitate … era mult prea dura pentru ea ... spera in continuare  sa fie doar un vis ... spera ca ceea ce i s'a intamplat sa fie doar un cosmar, sa se trezeasca si lucrurile sa redevina la normal ...dar nu era asa ... tot ceea ce se intamplase era real ... dintr'o suflare, vantul a luat cu el tot ce era mai valoros pentru ea, dragostea lui ... a transformat o iubire imensa in pulbere, ramasite …

Zilele fara el pareau o vesnicie … parca se transformau in saptamani … tot timpul se gandea la el … realitatea nu o putea accepta … dintr’o data, i’a fost luat … dintr’o data viata ei s’a schimbat radical …
Ii era atat de greu fara el … nu se putea obisnui ca, dupa atat de mult timp sa fie din nou singura … acum nu mai avea nimic, el era totul pentru ea acum ramasese singura si debusolata … pierduta intr’o lume dura, violenta …

Tot ce i’au mai ramas au fost ultimele lui cuvinte :

”Adio, draga mea!”