...

Stau pe canapea si incerc sa imi adun gandurile .... in zadar insa ... Nu am starea necesara de a sta linistita pe canapea ... televizorul si calcuratorul functioneaza in paralel fara ca eu sa le dau atentie ... Ma ridic usor de pe canapea si strabat camera in lung si in lat  cautand in nestire ... ma plimb prin camere ... aprind lumina ...  privesc ...opresc apoi lumina si contiunui asa cu urmatoarea camera ...  si urmatoarea ... Ceva se intampla cu mine ... sunt sigura ... dar ce ???
Si mai ales de ce? Ma asez in fata calculatorului si tastez ... am o stare ciudata ... si o senzatie ca cineva ma urmareste  ... este
atent la fiecare miscare a mea ... ii simt respiratia in ceafa ... dar
cand intorc privirea nu este nimeni ... speriata imi intrerup sirul
gandurilor si aprind lumina ... asa ma simt mai in siguranta... Ma simt intr-un fel prtejata ... Refuz sa cred ca sunt urmarita si ma asez din nou pe canapea ... nu pentru mult timp insa ... ma ridic apoi pentru a tasta in  continuare ... insa am o stare ciudata ... o stare pe care nu o pot exprima ... Imi pierd rabdarea si ma hotarasc sa imi gasesc alta ocupatie ... Insa ma rezum doar la atat ... am fost atrasa din nou de aceasi canapea ... care m-a hipnotizat... Din nou ma ridic de pe canapea si sunt hotarata sa ies din aceasta stare ...  stau ... pur si simplu si privesc intr-un unghi ... fara ca macar sa observ ceva deosebit acolo ... privirea imi ramane atintita spre acel  colt ... pana cand ma trezesc din aceasta stare ... aud acele cuvinte  ... acele versuri ... acea melodie ... melodia care ma readuce la viata ... care ma face sa observ ca in acel colt in care eu priveam fara incetare se afla telefonul pe care de cateva zile l-am dat disparut ...  Apoi imi vin in minte multe ganduri frumoase... amintiri minunate... momente de ne uitat ...clipe pretioase petrecute alaturi de el. EL!  Unde a disparut el ... cand a deschis usa catre iesirea din inima mea  ... cand l'am uitat?? Sau nu l'am uitat ... ? oare asa sa fie ...  din nou imi indrept pasii catre acea canapeaua fermecata ... privesc din nou catre acel colt ... in care acum nu se mai afla nimic ... intru din nou in acea stare din care mi'a fost foarte greu sa evadez ... Ma las coplesita de acele ganduri desarte ... de aceleasi intrebari  fara raspuns ... de acele amintiri ciudate ... de acea atmosfera  incarcata .... Imi iau inima in dinti si ma ridic de pe canapea ... ma indrept catre calculator si apas pe butonul "shut down" ... ma apropii de telecomanda si ai dau televizorului o pauza ...pe care de mult o astepta imi indrept pasii catre intrerupator si il apas lin,lasand camera intr'un  intuneric deplin ... intr'o liniste sfasietoare ... ma apropii de hol ... incalt aceiasi pantofi pe care nu cu mult timp i'am descaltat ... inchid usa dupa mine ... si pornesc in spre necunoscut ...